SĂNĂTATEA INTESTINULUI = SĂNĂTATEA CREIERULUI

Oricât de ciudat ar părea, mai puțin de jumătate din corp este uman.

57% din celule corpului vostru sunt bacterii, virusuri, ciuperci și un tip special de microorganism unicelular care poartă numele de archea. Toate aceste microorganisme din noi alcătuies microbiomul uman.

Studiile efectuate în ultimii 25 de ani asupra microbiomului, în special a celui intestinal, au evidențiat faptul că aceste microorganisme ne pot proteja, sau ne pot face să fim victimele unui larg spectru de probleme de sănătate inclusiv cele care afectează creierul.

Astăzi mulți cercetători au concluzionat că ar trebui prescrise ”psihobiotice” pentru diverse afecțiuni creierului.

PRODUȘI CHIMICI DIN CREIER ÎȘi AU ORIGINEA ÎN INTESTIN

În anul 2004 un studiu făcut de cercetătorii japonezi pe șoareci care nu aveau microbi în corp a arătat că acești șoareci produceau de doua ori mai mulți hormoni de stres decât șoarecii normali, în aceleași condiții de viață. Acest studiu a demonstrat că bacteriile pot afecta creierul.

Există de asemeni și o dovadă anatomică: nervul vag care face legătură directa între tot tubul digestiv și creier.

Microorganismele intestinale acționează asupra vilozitatilor intestinale (mici proeminente sub formă de deget de mănușă în interiorul intestinelor). Ele trimit impulsuri electrice de-a lungul nervului vag și apoi prin barierea hemato-encefalică, în structurile creierului.

PROBIOTICE PENTRU O STARE DE SPIRIT BUNĂ

Microorganismele intestinale produc mulți hormoni și neurotransmițători ( ex. GABA, dopamină, serotononină) pentru a regla digestia, apetitul și starea de sațietate. Aceiași produși chimici pot ajunge în creier și pot influența starea de spirit. Serotonina, de ex., este neurotransmitatorul responsabil de starea de optimism iar lipsa ei determină apariția stărilor depresive.

Un studiu științific desfășurat la Universitatea Cork din Irlanda, s-au folosit șoareci care au fost hrăniti cu o supă bogată în Lactocacillus Rhamnosus. Această bacterie, conținuta de multe suplimente probiotice, există în mod natural în corpul uman și ea poate elibera cantități mari de neurotransmițător GABA care are efect calmant, anxiolitic.

Cercetările au fost conduse de Prof. Univ. John Cryan, șeful catedrei de neurologie. Concluzia studiului: efectul Lactobacillului asupra șoarecilor a fost similar administrării de Prozac (medicament anxiolitic și antidepresiv); după administratrea supei șoarecii erau mult mai calmi și relaxați.

Cu alte cuvinte, bacteria potrivită este la fel de eficientă că și medicamentul antidepresiv dar spre deosebire de acesta administrarea ei este lipsită de efecte adverse.

LEGATURA DINTRE DEPRESIE SI MICROBIOM

Același grup de cercetători, într-un studiu recent, au transferat microbiom de la pacienți suferind de depresie la rozătoare, printr-un procedeu numit : transplant de microbiota fecală (FMT) și au descoperit că rozătoarele au devenit depresive.

Ted Dinan, profesor de psihiatrie și farmacologie, coleg cu Prof. Cryan, obseva: ” Am fost foarte surprins că s-au putut reproduce multe din manifestările persoanelor cu depresie numai prin administratrea unor microbi.”

Un astfel de simptom este anhedonia: lipsa de interes pentru activități care înainte aduceau bucurie. Șoarecii iubesc apă îndulcită cu zahăr, dar după ce au primit transplantul fecal de la pacienții cu depresie, ei și-au pierdut interesul față acest ”deșert”.

Paciectii care suferă de depresie au un microbiom mult mai sărac în diversitate iar Prof.Dinan crede că acest lucru joacă un rol important în cauzalitatea și prognosticul depresiei.

Boală Parkinson este de asemeni corelată cu lipsa diversității microbiomului.

Studiile efectuate de Prof.Sarkis Mazmanian, microbiolog la Institutul de Tehnologie din California, au arătat ce există mari diferențe între microbiomul pacientior care suferă de boli mentale față de oamenii sănătoși.

Șoarecii care au primit bacterii de la bolnavii cu Parkinson prin transplant fecal au dezvoltat simptome mult mai grave în comparație cu cei care au primit transplant de la oameni sănătoși.

Din punctul de vedere al Prof.Mazmanian : ” Schimbările care au loc în microbiom par a determina simptome motorii, caracteristice bolii Parkinson. Această adescoperire ne permite dezvoltarea unor noi metode terapeutice, centrate pe microbiom”

Dr.Christopher Coe, director al Centerului Harlow de Psihologie Biologică din cadrul Universității Madison, Wisconsin, SUA spunea :” Este posibil că într-o zi să folosim microbiomul pentru a diagnostica bolile neurologice, a trata bolile mentale și poate chiar să le vindecăm la nivelul creierului.” 

CUM PUTEM AVEA UN MICROBIOM SĂNĂTOS

Un microbiom sănătos are o mare diversitate , fiind alcătuit din multe specii de microorganisme.

Vestea bună este aceea că microbiomul se poate schimbă în bine într-un timp foarte scurt. Puteți face schimbări măsurabile în 24 de ore de la schimbarea dietei. Dieta are un rol uriaș în cultivarea și întreținerea unui microbiom sănătos.

Mâncând cât mai multe și mai diverse fructe și legume bogate în fibre veți da bacteriilor voastre intestinale ceva de ”mestecat”.

Din dieta dumneavoastră zilnică nu ar trebui să lipsească semințe, legume și fructe crude, în special:Ceapă, Praz, Usturoi, Frunze de păpădie sau rucola, Anghinare, Sparanghel, Orz, Ovăz, Semințe de in, Iaurt, Kefir, Varză acră, Murături la sare.  

Distribuie :